|
|
, iar jargoanele profesionale au adesea o gramatică simplificată dar un vocabular extins(de exemplu engleza aviației). Limbile complete create pornind de la limbile umane deja existente sunt numite limbi a posteriori, în timp ce limbile construite pe baza sistemelor filozofice, logice, de simboluri, de sunete etc sunt numite a priori.Secolele violente care au suferit sub flagelul planificării lingvistice naționaliste și a opresiunii/oprimării minorităților culturale fost martore ale nașterii/inceputurilor unei contramișcări a creării limbilor A-posteriori- deschise cultural cu o agendă umanistă. Cel mai de succes dintre aceste proiecte, Esperanto, a fost lansat în 1887, a împrumutat cuvintele sale și sunetele din limbile existente, în special romanice, dar folosește, de asemenea, o gramatică complet reglementată și un sistem de afixe care permite îmbogățirea vocabularului. În ciuda regularității și focusării sale pe comunicarea interculturală, Esperanto a evoluat spre o limbă normală, în sensul că are vorbitori nativi și poeți, și preia noțiuni noi ca oricare altă limbă , precum împrumuturi sau prin utilizarea creativă a limbii comunității sale de vorbitori. Acest lucru micșorează influența planificării lingvistice printr-o Academie, care este la fel de neputincioasă, precum Academia Franceză (Académie Française). În acest sens, Esperanto reprezintă astăzi o limbă mai puțin planificată decât, de exemplu, neonorvegiana, care necesită o curățenie constantă pentru conservarea propriei identități.
|
