|
|
Heroina pătrunde în Europa pe două rute principale de trafic. Ruta tradiţională balcanică continuă să joace un rol crucial în contrabanda cu heroină. După tranzitul prin Pakistan, Iran şi Turcia, ruta se desparte într-un traseu sudic, prin Grecia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Albania, Italia, Serbia, Muntenegru şi Bosnia–Herţegovina, şi un traseu nordic, prin Bulgaria, România, Ungaria, Austria, Germania şi Ţările de Jos, acesta din urmă operând ca centru de distribuţie secundară pentru celelalte ţări ale Europei de Vest. Capturile de heroină din 2004 sugerează că traseul sudic a câştigat în prezent aceeaşi importanţă ca cel nordic în termeni de volum de contrabandă realizat (WCO, 2005; INCB, 2006a). De la mijlocul anilor 1990, contrabanda cu heroină în Europa s‑a realizat tot mai mult (însă la un nivel mai redus decât pe rutele balcanice) pe „drumul mătăsii”, prin Asia Centrală (în special, Turkmenistan, Tadjikistan, Kîrgîzstan şi Uzbekistan), Marea Caspică şi Federaţia Rusă, Belarus sau Ucraina, către Estonia, Letonia, unele ţări nordice şi Germania (rapoartele naţionale Reitox, 2005; CND, 2006; INCB, 2006a). Deşi aceste rute sunt cele mai importante, ţări din Peninsula Arabă (Oman, Emiratele Arabe Unite) au devenit locuri de tranzit pentru heroina expediată din Asia de Sud şi de Sud-Vest şi destinată Europei. (INCB, 2006a). Pe lângă acestea, heroina destinată Europei (şi Americii de Nord) a fost capturată în 2004 în Africa de Est şi de Vest, în Caraibe, precum şi în America Centrală şi de Sud (CND, 2006).
|
