|
|
13. Nu suntem de acord cu stabilirea zilei de 22 decembrie ca zi nationala a României. În felul acesta se eternizeaza persoana dictatorului, de fiecare data sarbatorindu-se un numar de ani de la caderea lui. În majoritatea tarilor care si-au legat ziua nationala de o revolutie, ziua aleasa este cea a declansarii revolutionare, fiind astfel glorificat curajul poporului român de a se ridica la lupta. Un singur exemplu: ziua nationala a Frantei este 14 iulie, ziua cand, în 1789, a început Marea Revolutie franceza prin darâmarea Bastiliei. În consecinta, cerem instituirea zilei de 16 decembrie ca zi nationala a României. Astfel, copiii, nepotii si stranepotii nostri vor celebra curajul poporului de a înfrunta opresiunea, si nu caderea unui tiran nemernic. Cu execeptia ziarului România Libera, presa, radioul si televiziunea din Bucuresti. Evenimentele comentate ca revolutionare sunt numai cele din 21-22 decembrie. Ne închinam cu pietate în fata eroilor bucuresteni, ca si în fata eroilor din Lugoj, Sibiu, Brasov, Târgu Mures, Cluj, Arad, Resita si din toate celelalte orase care au avut nevoie de martiri pentru a cuceri libertatea. Ne doare si ne revolta însa politica centrala de minimalizare a Revolutiei noastre, evidenta si prin efortul de diminuare a numarului mortilor. Noi am fost pe strazile Timisoarei în zilele Revolutiei si stim ca numarul lor este mai mare decat cel anuntat oficial. Îi asiguram însa pe acei care astazi tainuiesc adevarul ca nu vom înceta lupta pâna când nu vor fi adusi în fata instantei, în calitate de complici la genocid.
|
