хумор – Romanian Translation – Keybot Dictionary

Spacer TTN Translation Network TTN TTN Login Deutsch Français Spacer Help
Source Languages Target Languages
Keybot 13 Results  www.urantia.org
  Документ 139, Дванадесе...  
Той се отличаваше с философска нагласа на ума и мечтателност, но това беше крайно практичен тип мечтател. Дълбоките философски размишления при него се сменяха с периоди на рядък и причудлив хумор; когато беше в подходящо настроение, беше може би най-добрият разказвач сред апостолите.
(1558.5) 139:6.4 În multe privinţe, Nataniel era geniul original al celor doisprezece. El era filozoful şi visătorul apostolic, dar un visător de un soi foarte practic. El alterna între momente de profundă filozofie şi perioade de umor rar şi nostim. Când se afla într-o dispoziţie potrivită, el era probabil cel mai bun povestitor dintre cei doisprezece. Lui Iisus îi plăcea mult să audă discursul lui Nataniel atât despre lucruri grave, cât şi despre lucruri frivole. Nataniel l-a considerat puţin câte puţin pe Iisus şi regatul cu mai multă seriozitate, dar pe el însuşi el nu s-a luat niciodată în serios.
  Документ 74, Адам и Ева...  
(835.13) 74:7.10 7. Поощряване на игрите, хумора и състезанията, заменящи физическата борба.
(835.13) 74:7.10 7. Cultivarea jocului, a umorului şi a substitutelor sub forma competiţiei pentru înlocuirea luptei fizice.
  Документ 74, Адам и Ева...  
За пръв път на Урантия можеше да се види как децата на Адам и Ева играят едно с друго, да бъдат наблюдавани радостните и весели забавления, на които те се предаваха изключително за удоволствие. Игрите и чувството за хумор на съвременните хора в значителна степен бяха унаследени от адамическата раса.
(835.1) 74:6.7 Copiii adamici au frecventat propriile lor şcoli până la vârsta de şaisprezece ani, aceia mai tineri fiind învăţaţi de cei mai în vârstă. Cei mici îşi schimbau activităţile la fiecare treizeci de minute, cei mari la fiecare oră. Era cu certitudine un spectacol nou pe Urantia, acela de a-i observa pe aceşti copii ai lui Adam şi ai Evei desfăşurând o activitate voioasă şi însufleţitoare numai de dragul de a se juca. Jocul şi umorul raselor din ziua de azi sunt în mare măsură provenite de la neamul adamic. Toţi adamiţii apreciau muzica şi aveau, de asemenea, un ascut simţ al umorului.
  Документ 84, Бракът и с...  
(942.4) 84:8.3 Виолетовата раса допълни емпиричния опит на човечеството с ново и не докрай реализирано свойство – игрови инстинкт в съчетание с чувство за хумор. Тези качества бяха в известна степен присъщи на сангикските раси и андонитите, но адамическата наследственост издигна тази примитивна наклонност до нивото на
(942.4) 84:8.3 Rasa violetă a introdus în experienţa omenirii o caracteristică nouă încă incomplet realizată - instinctul jocului dublat de un simţ al umorului. Acest instinct a existat, într-o anumită măsură, la sangici şi la andoniţi, dar filiaţia adamică a ridicat această înclinaţie primitivă la nivelul unui
  Документ 143, Преминава...  
(1616.5) 143:7.3 Поклонението – съзерцанието на духовното, трябва да се редува със служене, с контакт с материалната реалност. Работата трябва да се редува с отдих; религията трябва да се уравновесява с хумор.
(1616.5) 143:7.3 Adorarea - contemplarea spiritualului - trebuie să alterneze cu serviciul, contactul cu realitatea materială. Munca ar trebui să alterneze cu joaca; religia ar trebui să aibă umorul drept contragreutate. Filozofia profundă ar trebui să fie uşurată de poezia ritmată. Încordarea trăirii - tensiunea personalitătii în timp - ar trebui să fie uşurată de odihna pe care o procură adorarea. Sentimentul de nesigurantă născut din frica de izolare a personalitătii în univers ar trebui să aibă ca antidot contemplarea Tatălui prin credintă şi prin încercarea de realizare a Supremului.
  Документ 74, Адам и Ева...  
За пръв път на Урантия можеше да се види как децата на Адам и Ева играят едно с друго, да бъдат наблюдавани радостните и весели забавления, на които те се предаваха изключително за удоволствие. Игрите и чувството за хумор на съвременните хора в значителна степен бяха унаследени от адамическата раса.
(835.1) 74:6.7 Copiii adamici au frecventat propriile lor şcoli până la vârsta de şaisprezece ani, aceia mai tineri fiind învăţaţi de cei mai în vârstă. Cei mici îşi schimbau activităţile la fiecare treizeci de minute, cei mari la fiecare oră. Era cu certitudine un spectacol nou pe Urantia, acela de a-i observa pe aceşti copii ai lui Adam şi ai Evei desfăşurând o activitate voioasă şi însufleţitoare numai de dragul de a se juca. Jocul şi umorul raselor din ziua de azi sunt în mare măsură provenite de la neamul adamic. Toţi adamiţii apreciau muzica şi aveau, de asemenea, un ascut simţ al umorului.
  Документ 38, Попечителс...  
Макар и невидими за смъртните, те ви възприемат такива, каквито сте в плът, без да прибягват към помощта на преобразуватели или преводачи; на интелектуално ниво те разбират образа на смъртния живот и споделят всички нечувствени емоции и настроения на човека. Те разбират и получават огромно удоволствие от вашата музика, изкуство и тънък хумор.
(419.1) 38:2.1 Îngerii nu au corpuri materiale, însă sunt fiinţe bine precizate şi discrete. Ei sunt de natură şi origine spirituale. Cu toate că sunt invizibili muritorilor, ei vă percep aşa cum existaţi în trup, fără ajutorul transformatorilor sau translatorilor. Ei înţeleg intelectual modul de viaţă al muritorilor, şi împărtăşesc toate sentimentele şi emoţiile nesenzuale ale oamenilor. Ei apreciază eforturile voastre în muzică, în artă şi în adevăratul umor, şi se bucură mult de aceste lucruri. Ei îşi dau pe deplin seama de luptele voastre morale şi de dificultăţile voastre spirituale. Ei iubesc mult fiinţele umane, iar din eforturile voastre de a-i înţelege şi de a-i iubi nu poate să rezulte decât bine.
  Документ 78, Виолетоват...  
Напускайки Месопотамия, те постоянно намаляваха биологичния резерв на своята родина и едновременно съществено укрепваха окръжаващите ги народи. И на всяка нация, към която се присъединяваха, те носеха чувството за хумор, изкуството, приключенския дух, музиката и занаятите.
(873.4) 78:5.8 Migraţiile cuceritoare ale andiţilor s-au continuat până la ultimele lor dispersări între anul 8.000 şi anul 6.000 înaintea erei creştine. Când s-au răspândit în afara Mesopotamiei, ei au epuizat constant rezervele biologice ale pământului lor natal, în vreme ce popoarele din împrejurimi se întăreau considerabil. În fiecare naţiune în care au pătruns, ei au adus o contribuţie de umor, de artă, de aventură, de muzică şi de manufactură. Ei se pricepeau la domesticirea animalelor şi erau iscusiţi în agricultură. Cel puţin în epoca aceasta, prezenţa lor a ameliorat în general credinţele religioase şi practicile morale ale raselor mai vechi. Astfel, cultura Mesopotamiei s-a răspândit uşor în Europa, în India, în China, în Africa de Nord şi în insulele Pacificului.
  Документ 63, Първото чо...  
(713.8) 63:4.2 В племенния живот на животните предшественици на тези първобитни хора се криеха източниците на многобройните социални съглашения, а развитието на чувствата и умствените способности на тези същества веднага се отразиха на усъвършенстването на общественото устройство и новото разделение на родовия труд. Те бяха великолепни подражатели, но игровият им инстинкт оставаше почти неразвит, а чувство за хумор практически напълно отсъстваше.
(713.8) 63:4.2 Viaţa tribală a strămoşilor animale ai acestor oameni primitivi a lăsat să se întrevadă începuturile a numeroase convenţii sociale. Dezvoltarea emoţiilor şi creşterea puterii cerebrale a acestor fiinţe a antrenat o dezvoltare imediată a organizării sociale şi o nouă diviziune a muncii în cadrul clanului. Ei aveau un instinct al imitaţiei extrem de dezvoltat, însă instinctul jocului era doar uşor dezvoltat, iar simţul umorului lipsea aproape în întregime. Omul primitiv zâmbea uneori, însă nu se lăsa niciodată cuprins de un râs viguros. Umorul a reprezentat moştenirea ulterioară a omului de la rasa adamică. Aceste fiinţe umane primitive nu erau nici atât de sensibile la durere, nici atât de sensibile la situaţii neplăcute precum numeroşi muritori apăruţi mai târziu prin evoluţie. Naşterea nu a fost o încercare dureroasă sau chinuitoare pentru Fonta şi pentru progenitura ei.
  Документ 84, Бракът и с...  
Макар че удоволствието от храната, игрите и хумора, наред с периодическите любовни утехи, бяха средства за удовлетворяване на личните желания, следва да констатираме, че еволюиращите нрави така и не създадоха отделна институция за самонаслаждение.
(942.3) 84:8.2 La origine, proprietatea era instituţia fundamentală pentru autoîntreţinere, în vreme ce căsătoria funcţiona ca instituţie unică pentru autoperpetuare. Deşi satisfacţiile alimentare, jocurile şi umorul, precum şi raporturile sexuale periodice, erau mijloace de autosatisfacere, rămâne un fapt că evoluţia moravurilor n-a reuşit să clădească o instituţie distinctă pentru satisfacerea de sine. Din cauza acestui eşec în aplicarea unor tehnici specializate de distracţii agreabile, toate instituţiile omeneşti sunt complet impregnate de această căutare a plăcerii. Acumularea de bunuri devine un instrument pentru sporirea tuturor formelor de satisfacere de sine, în vreme ce căsătoria este văzută adesea ca fiind numai un mijloc de plăcere. Şi această desfrânare, această manie a plăcerii cultivată peste măsură, constituie cea mai mare ameninţare care a fost vreodată îndreptată contra instituţiei evolutive sociale a vieţii de familie, căminul.
  Документ 28, Попечителс...  
В по-широк аспект, а и в сътрудничество с управляващите реверсия, те изпълняват функцията на аналитични центрове на радостта, стремейки се да усъвършенстват проявяването на удоволствие в световете и едновременно опитвайки се да подобрят чувството за хумор, да развият чувството за свръххумор при смъртни и ангели.
Prin natura lor, aceste fiinţe sunt, prin reflexie, acordate cu supraveghetorii serafici de mai sus ai armoniei şi cu unii dintre serafimii de mai jos, însă este greu de explicat ce anume fac cu adevărat membrii acestui grup interesant. Activităţile lor principale sunt îndreptate către încurajarea la reacţii de bucurie printre diversele ordine ale oştirilor îngereşti sau ale umilelor creaturi volitive. Consilierii Divini cărora le sunt ataşate Bucuriile Existenţei se folosesc rareori pentru a găsi neapărat bucuria. Într-o manieră mai generală şi în colaborare cu îndrumătorii de retrospecţie, ele operează ca centru de coordonare a bucuriilor, căutând să intensifice reacţiile de plăcere ale tărâmurilor, încercând totodată să ascută simţul umorului, să dezvolte un umor superior printre muritori şi îngeri. Ele se străduiesc să demonstreze că există o bucurie intrinsecă existenţei fiinţelor înzestrate cu liberă voinţă, independent de toate influenţele exterioare; şi au dreptate, cu toate că întâlnesc mari dificultăţi în insuflarea acestui adevăr minţii oamenilor primitivi. Personalităţile spirituale mai înalte şi îngerii răspund mai rapid la aceste eforturi educative.