|
În al doilea rând, organizaţiile militare ale NATO de la toate nivelurile trebuie să poată să pregătească şi să conducă misiuni civil-militare integrate, inclusiv prin intermediul unor interfeţe organizaţionale în ambele sensuri, co-egale. Acest lucru solicită pre-stabilirea accesului comun la informaţii, metode de planificare cuprinzătoare, integrarea rolului şi, în cele din urmă, sprijinul operaţional. Sprijinul militar pentru agenţiile civile poate fi considerabil şi necesită în general resurse (vehicule, adăpost, comunicaţii, securitate, aprovizionare, etc.) în afara celor din inventarul unei unităţi militare. Exerciţiile şi instruirea în comun înaintea misiunii reprezintă cheia asigurării unei înţelegeri comune a abordărilor, culturilor şi obiectivelor diferitelor organizaţii.
|