|
|
Aceste evoluţii urmează modelul schimbărilor aduse pedepselor existente pentru consumatori şi traficanţi conturat în ultimii ani, conform rapoartelor OEDT (19). De exemplu, în 2003 Belgia a creat o nouă categorie de infracţiune care permite neînceperea urmăririi în justiţie în cazul consumatorilor neproblematici de canabis, Grecia a redus pedeapsa maximă pentru consumul de droguri de la cinci ani la un an, iar Ungaria a eliminat din codul penal infracţiunea de consum de droguri. În 2002, Estonia a eliminat infracţiunea reprezentată de consumul sau de deţinerea repetată de cantităţi mici de droguri ilicite pentru uz personal (şi pedeapsa corespunzătoare la maximum trei ani de închisoare), deşi Lituania a adăugat infracţiunea de deţinere în codul său penal, cu o pedeapsă cu închisoare de până la doi ani. În 2001, Luxemburgul a dezincriminat consumul de canabis şi a eliminat pedeapsa cu închisoarea asociată acestuia în cazurile în care nu există circumstanţe agravante, iar Finlanda a legiferat ca infracţiune consumul de droguri, prevăzând o pedeapsă maximă cu închisoarea mai redusă şi urmărirea penală sumară efectuată de către procuror. În 2000, Portugalia a legiferat sancţiuni administrative pentru consumul de droguri, deşi în acelaşi an Polonia a eliminat scutirea de pedeapsa care putea fi aplicată anterior pentru infracţiunea de deţinere. Totuşi, acest model nu reflectă o reducere a controlului asupra efectelor produse de consumul de droguri în societate, după cum arată extrasul din tulburarea ordinii publice şi restricţiile privind deţinerea în apropierea tinerilor prezentate anterior.
|
